Averea lui Mircea Dinescu

Averea lui Mircea Dinescu

Poet, om de televiziune, patron de restaurante, producător de vinuri și fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, Mircea Dinescu este o figură obișnuită pe micile ecrane. 

Încă de la apariția sa în studiourile TVR, pe 22 decembrie 1989, când a anuțat fuga cuplului Ceaușescu, Dinescu s-a bucurat de simpatia publicului, dovadă stând și emisiunea sa, „Poezie şi Delicateţuri”, care se află la un nou sezon, trecând de la TVR la Prima Tv.

  • Dincolo de controversele trecutului său de disident (a fost arestat la domiciliu de regimul Ceaușescu), pe care istoricul Larry L. Watts îl pune pe seama legăturilor poetului cu KGB-ul, Dinescu face parte dintre puținii scriitori care se pot mândri cu o a avere frumușică.

Până să vorbim însă despre averea lui Mircea Dinescu, așa cum rezultă ea din informațiile publice, să vedem cine este „poetul de la Cetate”.

Mircea Dinescu, omul care a ajuns din portar la Uniunea Scriitorilor, președintele instituției

1340550034Gabriel-Dimisianu-si-Mircea-Dinescu-la-taclale-pe-terasa-Vilei-de-la-Neptun.jpg

Născut în 1950, în Slobozia, Dinescu a fost considerat de la debut, în tinerețe, un poet de perspectivă. 

A studiat la Facultatea de Jurnalism a Academiei de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român, fosta Şcoală Superioară de Partid.

Pentru a putea să locuiască în București, a avut diverse slujbe mărunte, printre care și cea de portar la Uniunea Scriitorilor din România (USR), ocazie cu care a pătruns în cercurile literare din epocă. Ulterior, avea să devină membru al USR şi redactor la revistele „Luceafărul” şi „România literară”.

  • Ironia sorții face ca, după Revoluție, Dinescu să fie ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, reușind astfel uimitoarea performanță de a fi mai întâi portar, apoi membru și mai târziu președinte al USR.

Volumul său de debut, „Moartea citeşte ziarul”, a fost refuzată de cenzura comunistă în 1988, dar a fost publicată la Amsterdam. 

  • În 1989 este concediat de la „România Literară” din cauza unui interviu acordat ziarului francez comunist „Libération”, în care făcea o critică acidă la adresa lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului comunist de la Bucureşti. Interviul, considerat cel mai curajos acordat de un scriitor din România, are drept consecinţe arestarea sa la domiciliu şi excluderea din partid. 

Este pus sub supraveghere permanentă şi i se interzice contactul cu orice persoană în afara familiei. 

1-clipboard01aa.jpg
  • În străinătate, începe o largă campanie de solidaritate cu poetul persecutat, susţinută în special de „Frankfurter Allgemeine Zeitung” şi postul de radio Europa Liberă, cu rezonanţă în Olanda, Franţa, Elveţia şi Germania.

Disidentul Mircea Dinescu face parte dintre persoanele publice care pătrund în studiourile TVR în timpul Revoluției din 1989. Pe 22 decembrie 1989, ajunge la televiziune alături de alți manifestanţi, anunţând românilor fuga lui Ceauşescu şi declanşarea Revoluţiei. Devine membru în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, apoi în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională.

mn.png
  • După Revoluție, poetului începe să îi surâdă soarta și are parte de o ascensiune fulminantă: este ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, devine  membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, fondator al „Fundaţiei pentru poezie”, director general al editurii „Seara”, preşedinte al „Fundaţiei pentru Promovarea Literaturii Germane din România”, înființează revistele de satiră politică „Academia Cațavencu”, „Plai cu boi” și „Aspirina săracului”.

Scandal cu Statul: pierde concesiunea moșiei, apoi devine propietarul ei

mircea-dinescu-interviu-4.jpg

De ani buni, Mircea Dinescu și-a asociat imaginea cu Portul Cultural Cetate (la Dunăre, aproape de Calafat), un vechi port de export al grânelor, abandonat, restaurat și transformat de către poet, în port cultural în care se desfășoară o mulțime de activități dedicate sculpturii, muzicii, filmului, teatrului, literaturii și gastronomiei.

Este un loc turistic în care este filmată emisiunea sa, „Poezie şi Delicateţuri”.

  • Inițial, prin 2004, Dinescu a obținut moșia (600 hectare) de la Stat în baza a două contracte de concesionare. Pentru că nu a a achitat investiţiile minime obligatorii anuale, cuprinse între 285 şi 5.000 de euro, în 2010, Statul i-a luat terenurile. 
  • În același an, însă, poetul a redevenit proprietar cumpărând drepturi succesorale. Noul domeniu al poetului se întinde pe o suprafaţă de 80 de hectare şi este amplasat chiar pe terenul pe care îl avusese concesionat de la stat.

Controversele legate de averea lui Dinescu

mircea-dinescu-martor-revolutie-pg-09-inquam-photos-octav-ganea.jpg

Cele mai citite articole

Deși poetul apare deseori, în presă, vorbind despre efectele negative ale crizei asupra numeroaselor afaceri pe care le deține, declarațiile sale de avere (din perioda în care era angajat la Stat) au stârnit mereu controverse.

  • În 2008, nu a completat în declarația de avere suma primită de la Realitatea TV, deținută pe atunci de Sorin Ovidiu Vântu, „deoarece nu ține evidența veniturilor”. Presa a scris că sumele lunare care intrau în buzunarele poetului erau de circa 16.000 de euro.

În 2011, la un an după ce a redevenit proprietar la Cetate, Dinescu anunța că a vândut unui turc Agroindustriala Giubega, firmă care deținea o ferma la Giubega, judetul Dolj, și zece hectare de teren, dar cultiva 800 de hectare luate în arendă de la localnici. Poetul nu a vrut să precizeze valoarea tranzacției.

  • Tot în 2011, Dinescu era cooptat în echipa revistei „Caţavencii”, care apărea în grupul lui Dinu Patriciu. Era vorba despre reluarea unui proiect mai vechi, început cu publicația „Academia Cațavencu”, la care Mircea Dinescu a deținut acțiuni până în anul 1997, an în care și-a vândut partea sa (30%) lui Sorin Ovidiu Vîntu. 
  • În ceea ce privește suma primită în contul celor 30% din acțiuni, se pare că ar fi fost vorba despre 2,973 miliarde de lei, după cum apare în referatul Parchetului General, prin care se cerea redeschiderea dosarului FNI, pe numele lui Vântu.

Tot de numele lui Sorin Ovidiu Vântu se leagă și investigațiile făcute de procurori, în 2011, în legătură cu niște sume primite de Dinescu prin niște firme offshore.

646x404.jpg

Potrivit ziarului Curentul, anchetând imensa „morișcă financiară” prin intermediul căreia Sorin Ovidiu Vântu a „muls” zeci de milioane de euro prin „filiera” Petromservice, procurorii Parchetului General menționau și numele lui Mircea Dinescu.

  • Procurorii au precizat, potrivit Curentul, că, în 2008, 100.000 euro au ajuns în contul poetului Mircea Dinescu din partea Demera Investments LTD, companie aparținând lui Vântu, care, deși avea o cifră de afaceri zero și zero angajați, figura cu „pierderi brute” de 4.763.973 lei și datorii totale de 75.619.851 lei.

Mircea Dinescu a declarat atunci ziariștilor că suma respectivă a fost un împrumut acordat pe 4 ani.

Cum arăta declarația de avere din 2012

mircea_dinescu_1.jpg

În anul 2012, Mircea Dinescu era membru în conducerea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, poziție care îl obliga să îți completeze declarația de avere. 

  • Potrivit propriei declarații, în urmă cu 10 ani, Dinescu deținea un teren intravilan în Constanța, unul agricol în Dolj, dar și 2 vii, cu o suprafață totală de 100 de hectare. De asemenea, avea 2 apartamente în București, o casă la curte, o cramă cu o suprafată de 2.000 de metri pătrați, 6 tractoare pentru vie și o combină, precum și o mașină BMW.
1309341752Mircea-Dinescu_MR-13-1000x600.jpg

Dinescu nu avea bani în bănci, în schimb avea credite de 190.000 de euro, dar și alți 90.000 de euro cu explicația „datorii la prieteni – fără scadență”. Ca membru al CNSAS, poetul încasa 4.048 de lei pe lună.

Pierderi în afaceri

dinescu2.jpg

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, publicate în presă, firma „Port Cetate” a avut o pierdere totala de aproximativ 330.000 de euro în perioada 2009-2015. 

De asemenea, în 2016, aceeași firmă a înregistrat  un deficit de 100.000 de euro.

  • Ultimii ani nu au fost lipsiți de ghinioane în ceea ce privește afacerea de la malul Dunării, vestitul conac a lui Dinescu fiind distrus de o furtună în vara lui 2019. Poetul a făcut eforturi să refacă stabilimentul, mărturisind că proprietatea sa era frecventată des de turiști, în special austrieci, ce călătoreau cu vase de croazieră.

„Viața mi-a jucat festa asta cu pandemia și am pierdut aproape tot ce câștigasem în ultimii ani, din afacerile mele. Cifra anuală de afaceri pentru cel dintâi restaurant, era de circa un milion de euro. Pe asta am avut-o în 2019”, declara poetul pentru Money.ro.

Cum arată acum averea lui Mircea Dinescu

dinescu.jpg

Dincolo de poezie, Mircea Dinescu continuă colaborarea cu televiziunile, care îi aduce un „supliment” financiar. Colaborarea cu Televiziunea Publică îi aducea aproximativ 15.000 de euro pe an. Acum, s-a mutat cu emisiunea „Politică și delicatețuri” la Prima TV.

  • Potrivit cancan.ro, oferta de la Prima TV ar fi fost aproape dublă, ceea ce înseamnă că poetul încasează 30.000 euro pe an.
img-7552_02354600.jfif

În ceea ce privește afacerile și proprietățile deținute de Dinescu în 2021, acestea constau, potrivit incisivdeprahova.ro, în:

  • Restaurantul „Lacrimi și sfinți” din Centrul Vechi al Capitalei;
  • Restaurantul „Politică și Delicatețuri” din spatele Halei Traian din Capitală;
  • Restaurantul „Politică și Delicatețuri – La Dinescu” din Pitești;
  • Conac cu cramă, restaurant și camere de dormit la malul Dunării, în comuna doljeană Cetatea;
  • Două apartamente în București;
  • Un teren intravilan în Constanța;
  • Tractoare, tractorașe pentru vie, combină, mașină BMW;
  • Două afaceri importante pentru a scoate pe piață „Vinul Moșierului” din podgoria Galicea Mare, jud. Dolj.

Cele mai citite articole